Amintirile pierdute pot fi recuperate

Potrivit autorilor acestui studiu, care a fost realizat pe melci, noua descoperire reprezintă o rază de speranță pentru pacienții diagnosticați cu maladia Alzheimer într-un stadiu incipient.

Cercetarea a evidențiat, de asemenea, felul în care amintirile vechi sunt stocate în creier și a infirmat cu această ocazie o mai veche teorie populară.

Timp de decenii, cei mai mulți dintre experții în științe neuronale au crezut că amintirile sunt depozitate în sinapse – conexiunile dintre celulele creierului, denumite neuroni -, iar acestea sunt distruse de maladia Alzheimer.

„Memoria pe termen lung nu este depozitată în sinapse”, a declarat David Glanzman, autorul studiului, profesor de biologie integrată, fiziologie și neurobiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

„Aceasta pare o idee radicală, însă noile descoperiri indică această direcție. Sistemul nervos pare să fie capabil să regenereze conexiunile sinaptice pierdute. Dacă poți să restaurezi conexiunile sinaptice, memoria îți va reveni. Nu va fi ușor, dar eu cred că acest lucru este posibil”, a adăugat savantul american.

Profesorul Glanzman consideră că studiul său are semnificații importante pentru persoanele care suferă de Alzheimer.

Deși boala este cunoscută pentru faptul că distruge sinapsele din creier, acest lucru nu înseamnă că amintirile sunt distruse.

„Atât timp cât neuronii sunt încă vii, memoria va rămâne acolo, iar acest fapt înseamnă că oamenii vor putea să recupereze unele dintre amintirile pierdute, dacă se află în primele stadii ale maladiei Alzheimer”, a adăugat cercetătorul american.

În stadiile avansate ale bolii, neuronii mor, iar acest fapt înseamnă cel mai probabil că amintirile nu vor mai putea să fie recuperate.

Cercetătorii coordonați de profesorul Glanzman au realizat acest studiu pe o specie marină de melci, denumită Aplysia, pentru a analiza procesele de învățare și de memorare ale acestor viețuitoare.

Melcii marini din specia Aplysia prezintă o reacție defensivă pentru a-și proteja branhiile de o potențială vătămare, iar oamenii de știință au fost interesați de reflexul de retragere și de neuronii senzitivi și motorii care produc acest reflex.

Ei au îmbunătățit reflexul de retrage al melcului prin aplicarea mai multor șocuri electrice de intensitate slabă în coada animalului marin.

Îmbunătățirea a durat mai multe zile, după administrarea unei serii de șocuri electrice, fapt care indică existența unei memorii pe termen lung în cazul acestor viețuitoare.

Profesorul Glanzman consideră că electroșocurile au determinat eliberarea unui hormon, serotonină, în sistemul nervos central al melcilor.

După ce le-a fost ștearsă memoria, cercetătorii au repetat experimentul pe acei melci și le-au aplicat apoi un număr mic de șocuri electrice la nivelul cozii. Spre surprinderea lor, amintirile acestora, pe care savanții le credeau complet șterse, au reapărut.

Acest fapt înseamnă că acele conexiuni sinaptice care fuseseră pierdute au fost recuperate.

„Fenomenul sugerează că memoria nu se află în sinapse, ci în altă parte. Noi credem că se află în nuclee de neuroni. Însă nu am dovedit deocamdată acest lucru”, a precizat profesorul american.

Studiul a apărut în eLife, o prestigioasă publicație științifică online care poate fi consultată gratuit de utilizatorii din lumea întreagă.